Teodor Mincu: Jurnal de călătorie

Dati drumul la asta..

Si acum sa scriem…

Cand eram adolescent si chiar si acum, in continuare..ascult nu mult, ponderat, hip – hop. Printre prefertati: Parazitii, BUG Mafia, etc. O persoana ce devine din ce in ce mai speciala..mi-a adus din adolescenta o melodie..mult iubita dar uitata si anume, melodia pe care o asculti acum.. Grasu XXl &Co. Ceea ce este destul de trist este ca acesti oameni chiar au trait, de cele mai multe ori, cele cantate de ei.. Ei nu sunt poeti sa inventeze situatii, intamplari..le stiu pentru ca fie chiar ei au trecut prin ele, fie apropiati ai lor… Prin multe dintre ele am trecut chiar si noi.. insa nu vrem sau nu putem sa ne dam seama..

Viata noastra a celor ce doresc sa iasa din mediocritate, ce doresc sa se afirme..ce doresc un trai mai bun..sa demonstreze..sa arate lumii ce pot.. se desfasoara in linii.. Da linii.. si aici ma refer la acele linii orizontale si colorate pe care le vezi in filme pe FAST FORWARD, acele linii descriese de farurile masinilor ce trec in viteza noaptea..

Spre exemplu sunt in stare sa vb la telefon cu cineva, fiind prins cu treaba, si sa fiu in stare sa sustin conversatia..iar peste 2 ore ma intreb daca in ziua respectiva am vb cu persoana aceea.. Daca tragi frana de mana acele linii se transforma incet incet in suprafete…in evenimente/intamplari/sirul vietii tale.. Este ca si cum in loc sa te uiti la statia de autobuz alergand ingrijorat ca iar esti in intarziere….te opresti si te uiti in jos pe ciment….iti vezi incaltamintea, hainele..te vezi pe tine in acel moment. Tocmai ai pus frana..priveste in lateral..vei vedea cu totul altceva…