Aparent pare imposibil însă pe lângă cele 3 dimensiuni vizibile mai există una. Mai există o dimensiune omniprezentă și anume timpul. Timpul curge în fiecare moment al existenței lucrurilor cu 3 dimensiuni.
Țin minte cursul de Fizică I din facultate unde profesorul vorbea despre spații cu mai mult de 3 dimensiuni și dacă ne puneam mintea găseam foarte multe. O altă dimensiune ar fi culoarea lucrurilor (Da, pui de dac, tu ai zis-o :P)
Citește în continuare..
Reluare pe Dolce Sport: Barcelona – Arsenal, merci RETUR. Scor TUR: 2-1 pentru Arsenal.
Barcelona își face obișnuitul joc de pase. Este ca un avion în timpul zborului: toate circuitele și mecanismele funcționează în parametrii optimi și dacă nu funcționează, fiecare are un back-up „la cald”. Arsenal are avantajul scorului din TUR, teoretic este favorită la calificare în turul următor.
Ce ar face o echipă de oareșce valoare în această situație ? Ar sta cu toți oamenii în poartă, metaforic vorbind, pentru a conserva scorul. Ar face orice pentru a conserva scorul. S-ar apăra cu disperare. Dar nu. Arsenal nu face acest lucru. Practică un joc agresiv, fundașii ies foarte mult la offsaid (procedură riscantă, dar care ține echipa adversă departe de poartă).
Citește în continuare..
Încerc să-mi dau seama ce reprezintă pentru mine fericirea și care este calea cea mai ușoară de a ajunge la ea.
Clișeistic, aș putea da definiția fericirii din dicționar, însă eu caut să fiu fericit în stilul meu propriu, care ar putea presupune altceva decât ce spune dicționarul.
Eu când sunt fericit, mă aflu într-o stare de dragoste față de toate lucrurile in jurul meu. Sunt bucuros, însă nu mă limitez la atât, sunt bine dispus, evenimentele din jurul meu par a fi niște banalități foarte ușor de atins. Mai am obiceiul de a încerca să transmit starea de fericire și persoanelor din jurul meu. Dacă nu le pot transmite fericirea, măcar încerc să le binedispun.
Citește în continuare..
Cultura populară este una dintre cele mai dificile lucruri de reformat într-o societate. Ea se schimbă odată cu schimbarea generațiilor.
Concepții
Concepțiile unor oameni sunt extrem de greu de schimbat. Foarte probabil că vor muri cu ideile și concepțiilor lor depășite de trecerea timpului. Din păcate, la noi în țară și în momentul de față, conservatorii și-au construit părerile și concepțiile într-o perioadă dificilă a istoriei noastre, ceea ce a dus la o ideologie destul de dificil de abordat în ziua de azi.
Citește în continuare..
De multe ori am spus că nu vreau să câștig diverse premii de mare valoare pentru că acestea vor fi compensate cu niște nenorociri, pentru a echilibra o balanță a universului.
Totuși aveam o rezervă (care scade pe zi ce trece) în legătură cu această idee, pentru că valabilitatea ei ar însemna că toți bogătașii ar avea parte numai de nenorociri în schimbul bogăției lor.
Citește în continuare..
Ce se întâmplă cu noi în momentul în care realizăm ceva foarte de succes ?
Am observat la diverse persoane de succes că în momentul în care rezultatele muncii lor au atins un succes deosebit, pe plan național sau internațional, apare o dedublare în sensul că roadele muncii lor devin entitatea admirată și nu ei, autorii.
Citește în continuare..
Mereu mi-au plăcut oamenii cu vise și idealuri. Dacă nu ai un vis pentru care să lupți în viață, atunci fie ești un om simplu, născut ca să moară, fie nu știi ce vrei de la viață și trăiești plictisit și haotic.
Personal am remarcat că majoritatea viselor de până acum mi le-am îndeplinit cu o întârziere în timp. Aparent nu sună bine, însă dacă stau puțin să mă gândesc lucrurile pot fi văzute altfel. Poate că nu am fost un bun planificator sau poate mereu mi-am dorit prea mult. Atunci când lupți pentru PREA MULT, ai toate șansele să nu câștigi lupta, însă dacă ești aproape de PREA MULT atunci sigur obții MULT.
Citește în continuare..
Cititorii acestui blog probabil s-au obişnuit cu liantul postărilor din cadrul acestui blog: Pentru ce trăim, ce este fericirea absolută ?
Astăzi cred că am descoperit motivul pentru care merită trăit. În mod ciudat şi în acelaşi timp natural, acest moment este extrem de scurt şi extrem de intens din viaţa noastră.
Este acel moment nemaintâlnit din viaţa ta, ce te va face să te simţi extrem de fericit. Este acel moment în care toată energia din jurul tău va fi îndreptată spre binele tău, este acel moment de perfecţiune.
Dacă acest moment se repetă sistematic, atunci te vei obişnui cu el iar data viitoare nu vei mai simţi aceeaşi satisfacţie ca prima dată, ci te vei gândi la o satisfacţie mai mare. În unele cazuri satisfacţia mai mare nu mai vine şi astfel pierdem cel mai important moment al vieţii noastre.
Mă cutremur de câte ori mă gândesc cât de relativ este totul în funcție de modul nostru de gândire. În viața de zi cu zi lucrurile se întâmplă. Te-ai gândit vreun moment că acum undeva în lume se întâmplă o crimă? un viol? un prim sărut ? se naște un copil? o domnișoară a zis ”DA!” ? Nu prea, pentru că tu ai problemele tale, viața ta de zi cu zi. Însă aceste evenimente se întâmplă, vrei nu vrei. Ce ar fi dacă ai conștientiza toate acele evenimente negative care se petrec chiar acum ? Un viol, o moarte, vestea unui cancer, etc? Te-ai întrista..Te-ai închide în casă și ai asculta Paraziții, BUG Mafia, etc. Însă dacă te-ai gândi că se întâmplă un eveniment frumos? O naștere, o nuntă, premiul I, etc? Poate ai da de milă 1 leu, ai ajuta o băbuță să treacă strada. Ai fi mai optimist și poate ți-ai trăi viața mai bine, ai duce o floare prietenei, etc. Asta dacă te-ai gândi..pozitiv, să zicem.
Acum, particularizând..
Să zicem că ești la volan, și calci un câine cu mașina (nu, este doar un exemplu!). Câinele moare.. Te vei simți probabil vinovat..ai fi trist, etc. Dar dacă nu te-ai mai gândi la acest eveniment ?..
O mare parte din viața mi-o trăiesc în 2 culori. Valori și acțiuni din viața mea pot îmbraca de multe ori doar 2 culori. Asta pentru că nu cred că merită efortul culorile intermediare. Când ești la școală nu consider că merită să lupți pentru un 8, ci numai pentru un 10. Așa cum într-o competiție nu pot concura pentru locul 2, ci doar pentru 1. Dacă știu că nu am nici o șansă la locul 1, atunci nu mai concurez deloc. Este o ideologie care de multe ori pică, nu este corectă. Este o ideologie la care nu pot renunța. Așa sunt eu construit.
Acum că am terminat blatul, să trecem la straturile superioare ale prăjiturii.
Conform teoriei celor 2 culori, celor 2 cifre (0 și 1), consider că în viață trebuie să faci ceva cu adevărat impresionant (un 1, sau culoarea negru) pentru a face diferența, pentru a-i influența pe cei din jur, pentru a le schimba viețile (în bine). Astfel de multe ori dezaprob încercările unor persoane de a face un BUZZ (gen cauza pe facebook), sau petitii online. Cine să le asculte/citească în România, în situația actuală (și în general) ? Cine are timp de agonia unui anonim? Cine are timp să-mi citească mie blogul? Cine are timp să semneze o petiție online și cine să facă ceva în privința ei? NIMENI (aparent). Asta înseamnă alb. ZERO.
Totuși, teoria pică. Eu consider că toate aceste prostiuțe ne influențează pe fiecare, ne influențează viața de zi cu zi. Ne influențează sufletește, unele. Jurnaliștii, bloggerii, prietenii de pe facebook nu sunt degeaba. Libertatea de exprimare de fapt nu este degeaba, deși individual aportul anonimilor este foarte mic, dar însumat reprezintă un mare și puternic întreg: gândirea liberă. Într-adevăr persoanele publice influențează mai mult, dar asta nu înseamnă că tu nu ești influențat de ce ai citit aici pe blog. Ești influențat, pozitiv sau negativ. Singura diferență este măsura.